— Mamă, de ce te enervezi atât? Încă nu m-am decis. Mai ai puțină răbdare. O să am o soție, — răspundea calm Pavel. —
— Mamă, de ce te enervezi atât? Încă nu m-am decis. Mai ai puțină răbdare. O să am o soție, — răspundea calm Pavel. —
Emoțiile deveneau tot mai puternice. Emily încerca să își păstreze calmul, dar în sufletul ei se lupta cu un amestec de tristețe, furie și speranță.
Farurile au luminat scurt gardul de lemn din fața casei, iar inima Elenei a început să bată mai repede. Nu se aștepta la vizite, mai
Eram împreună de cinci ani, dar el nu aducea niciodată vorba despre căsătorie. Așa că am făcut eu pasul… și reacția lui m-a lăsat fără
Timp de câteva secunde, Alexandru rămase nemișcat, ca și cum nu ar fi înțeles cuvintele copilului. Apoi, furia și durerea îl năpădiră deodată. Se ridică
Tăcerea care a urmat a fost grea, ca o plapumă aruncată peste toți trei. Mihai o privea pe Carmen cu sprâncenele încruntate, căutând o explicație
Tatăl a rămas câteva secunde fără cuvinte. A privit-o peste marginea ceștii și a zâmbit cu ochii umezi, fără să știe dacă să râdă sau
Mergeam spre piață, cu două plase goale și gândul la ce aș mai putea găti din nimicul din frigider. Era o zi friguroasă, cu vânt
Câteva clipe mai târziu, totul se transformase într-un haos de claxoane și țipete. Camioneta trecu la o palmă de ele, izbind un stâlp și oprindu-se
Vântul rece bătea peste pista pustie, ridicând praful în jurul picioarelor mele. Paznicul a făcut un pas spre mine, dar atunci am auzit un țiuit
Pe peretele din hol, într-o ramă aurie, era o fotografie mare. În ea, mama mea zâmbea. Era mai tânără, îmbrăcată elegant, ținând un buchet de
„Nu te duc acolo – vor fi oameni respectabili, nu e locul tău”, a spus cu dispreț soțul meu, fără să știe că eu sunt