Ionel îl întreabă pe tatăl lui:
— Tată, cât costă să te însori?
Tatăl oftează adânc și răspunde:
— Nu știu exact, fiule… eu încă plătesc!
Mai târziu, la masă, soția aude discuția și zâmbește ironic:
— Ah, încă plătești? Și ce crezi că plătești mai exact?
Tatăl, încurcat, zice:
— Hmmm… fericirea? liniștea?… Nu știu, dragă, tu ai lista!
Femeia râde, se ridică și vine să-l pupe pe frunte:
— Noroc că ai și simțul umorului. Să știi că asta te salvează de multe ori!
Fiul se uită mirat și spune:
— Deci… căsnicia e ca un abonament la cablu? Plătești în fiecare lună și nici nu știi ce primești exact?
Dacă ți-a plăcut bancul, nu uita să îl distribui cu prietenii tăi! Împreună putem duce mai departe zâmbetul și bucuria.
BONUS:
Ion către Maria, ofticat nevoie mare:
– Fă, tu ești cumva neam de boomerang?
Maria ridică o sprânceană, nedumerită:
– De ce spui prostii, mă Ioane?
Ion oftează și dă din mâini, parcă neputincios:
– Păi cum altfel să-mi explic? Eu te trimit la mă-ta să mai respir și eu două zile în liniște… și tu, după nici o oră, pac! În ușă iar.
Maria râde pițigăiat:
– Ce să fac, mă Ioane, dacă mă trage ața?
Ion clatină din cap și bombănește:
– Nu știu ce ață ai tu, fă, da’ să știi că seamănă al naibii de bine cu un elastic de praștie. Te trimit departe și te-ntorci mai repede decât pleci!
Dacă ți-a plăcut bancul, nu uita să îl distribui cu prietenii tăi! Împreună putem duce mai departe zâmbetul și bucuria.